Introducere

Microbiomul intestinal, adesea numit al doilea creier al organismului, joacă un rol esențial în menținerea sănătății mintale. Cercetările recente demonstrează că bacteriile intestinale influențează nu doar digestia, ci și funcționarea creierului, starea de spirit și comportamentul nostru. În acest articol, vom explora legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea mintală, mecanismele implicate și modalitățile prin care ne putem îmbunătăți această relație complexă.

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în tractul nostru digestiv, incluzând bacterii, virusuri, fungi și alți microbi. Acesta cântărește aproximativ 1,5-2 kg și joacă un rol crucial în digestie, imunitate și sănătatea mintală.

Microbiomul și axa intestin-creier

Axa intestin-creier este o cale de comunicare bidirecțională între tractul digestiv și creier, mediată de sistemul nervos enteric, nervul vag, sistemul imunitar și compușii chimici produși de microbiom. Bacteriile intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și acidul gama-aminobutiric (GABA), care reglează starea de spirit, somnul și anxietatea.

Mecanisme prin care microbiomul influențează sănătatea mintală

1. Producția de neurotransmițători: Aproximativ 95% din serotonina din corp este produsă în intestin de bacterii precum Enterococcus, Streptococcus și Escherichia coli. Serotonina joacă un rol esențial în reglarea stării de spirit, somnului și apetitului.
2. Metaboliții bacterieni: Acizii grași cu lanț scurt (SCFA) precum butiratul, acetatul și propionatul, produși de bacterii precum Faecalibacterium prausnitzii și Roseburia, au efecte antiinflamatorii și pot influența funcționarea creierului prin reglarea permeabilității barierei hematoencefalice.
3. Reglarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA): Disbioza intestinală poate duce la hiperactivitatea axei HPA, ceea ce crește nivelul de cortizol, hormonul stresului, afectând echilibrul emoțional și contribuind la anxietate și depresie.
4. Modularea răspunsului inflamator: Un microbiom dezechilibrat poate favoriza inflamația cronică sistemică, iar inflamația este corelată cu tulburările mintale, inclusiv depresia majoră și tulburările de anxietate.

Studii relevante

• Un studiu publicat în Nature Microbiology (2019) a identificat corelații între abundența bacteriilor Coprococcus și Dialister și nivelurile scăzute de depresie la participanții sănătoși.
• Cercetări efectuate la Universitatea din California au demonstrat că transplantul de microbiotă fecală de la pacienți cu depresie către șoareci a indus simptome de depresie la aceștia, confirmând rolul microbiomului în reglarea stării de spirit.
• Alte studii arată că pacienții cu tulburări de spectru autist prezintă frecvent disbioză intestinală, iar intervențiile asupra microbiomului pot ameliora simptomele comportamentale.

Factori care afectează microbiomul intestinal

• Alimentația: O dietă bogată în fibre, prebiotice și probiotice susține diversitatea microbiomului.
• Stresul cronic: Stresul afectează echilibrul microbiomului și reduce producția de neurotransmițători benefici.
• Antibioticele: Utilizarea excesivă a antibioticelor poate distruge bacteriile benefice.
• Lipsa somnului: Un somn insuficient dereglează funcționarea microbiomului și afectează sănătatea mintală.

Cum susținem sănătatea microbiomului

• Consumul de alimente fermentate: Iaurt, kefir, kimchi, murături.
• Dieta bogată în fibre: Legume, fructe, cereale integrale.
• Suplimente cu probiotice și prebiotice: Ajută la menținerea diversității bacteriene.
• Gestionarea stresului: Meditație, yoga și tehnici de relaxare.
• Activitatea fizică regulată: Exercițiile fizice stimulează diversitatea microbiomului.

Legătura dintre microbiom și afecțiunile mintale

Studii recente au demonstrat o asociere între dezechilibrul microbiomului intestinal (disbioza) și afecțiuni precum depresia, anxietatea, tulburările bipolare, schizofrenia și autismul. De exemplu:

• Persoanele cu depresie clinică prezintă adesea un nivel scăzut de Faecalibacterium prausnitzii, o bacterie cu efect antiinflamator.
• În tulburările de anxietate, s-a observat o reducere a bacteriilor producătoare de GABA, cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium.

Concluzie

Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea mintală, influențând direct starea de spirit, nivelul de stres și comportamentul. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată, gestionarea stresului și mișcare regulată, putem sprijini această interacțiune vitală pentru o minte sănătoasă și echilibrată.